- huzmét
- s. n., pl. huzméturi
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
huzmét
Look at other dictionaries:
huzmet — HUZMÉT, huzmeturi, s.n. (În evul mediu, în Ţara Românească şi în Moldova) 1. Dar omagial, plocon; p. gener. dar. 2. Slujbă, funcţie; p. ext. rang. 3. Venitul unor dări, ca vinăriciul, oieritul1 etc., sau venitul ocnelor şi al vămilor. – Din tc.… … Dicționar Român
huzmetar — HUZMETÁR, huzmetari, s.m. Persoană care lua în arendă un huzmet (3). – Huzmet + suf. ar. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 huzmetár s. m., pl. huzmetári Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
serviciu — SERVÍCIU, servicii, s.n. 1. Acţiunea de a servi; muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva. 2. Ocupaţie pe care o are cineva în calitate de salariat; slujbă. 3. Subdiviziune în administraţia internă a unei instituţii, întreprinderi etc.,… … Dicționar Român
slujbă — SLÚJBĂ, slujbe, s.f. I. 1. Îndeletnicire de oarecare durată şi limitată la un orar de lucru, pe care cineva o are ca angajat la o întreprindere de stat sau particulară şi care este remunerată cu o anumită sumă de bani; serviciu, funcţie, post. ♢… … Dicționar Român
